Revin la acest subiect tratat pe larg in tratatele tradiţionale! Este drept că tratatele tradiţionale nu sunt extrem de organizate cu privire la această topică şi etica este tratată în cadrul aceluiaşi tratat în capitole diferite!
Se spune că există trei stâlpi ai vieţii (de zi cu zi!): hrana, somnul şi controlul energiei creatoare.
आहारशयनाब्रह्मचर्यैर्युक्त्या प्रयोजितैः।
शरीरं धार्यते नित्यमागारमिव धारणैः॥५२॥
āhāraśayanābrahmacaryairyuktyā prayojitaiḥ
śarīraṁ dhāryate nityamāgāramiva dhāraṇaiḥ 52*
Aici textul este interpretat diferit de comentatori, mai ales în ceea ce priveşte cel de-al treilea stâlp. Se discută fie de „brahmacarya”, fie de „abrahmacarya”, adică de abstinenţă sau de activitate sexuală. Ţinând cont că ayurveda se adresează în special oamenilor obişnuiţi, nu cred că acolo textul se referă la abstinenţă, ci mai degrabă la realizarea judicioasă a activităţii sexuale.
Din punct de vedere medical, practic, întotdeauna este nevoie ca la un pacient să ne interesăm de toate aceste trei aspecte ale vieţii! Din punct de vedere etic, dacă despre hrană (digestie) şi somn e uşor să punem întrebări unui pacient, cât priveşte cel de-al treilea aspect ... e mai dificil uneori, mai ales că este interpretabil.
Am să extrag câteva recomadări din tratate, în zilele următoare!
*A.H. I.7.52
traducerea: Alimentele, somnul şi activitatea sexuală corect (judicios) folosite, susţin corpul precum stâlpii [care susţin] casa.
miercuri, 28 mai 2008
luni, 19 mai 2008
Scopurile vieţii
āyurveda, ca ştiinţă a vieţii nu se ocupă doar de abordarea medicală a vieţii, ci de mult mai mult, aşa cum denumirea o reflectă.
În tratatele ayurvedice există o dezbatere privitoare la rolul ayurvedei în viaţa oamenilor. Întrebarea care se pune este de ce este necesară ayurveda oamenilor?
Răspuns: pentru a oferi oamenilor mijlocul prin care să aibă o viaţă lungă şi sănătoasă!
Întrebarea care se naşte: de ce au oamenii nevoie de o viaţă lungă şi sănătoasă?
Răspuns: pentru ca să aibă timp şi condiţii pentru a îndeplini scopurile vieţii!
Şi atunci, care sunt aceste scopuri ale vieţii?
Tratatele indiene discută despre scopurile şi obiectivele vieţii (puruṣārtha) reunite în patru (majoritatea) sau în trei (unele), respectiv dharma (regulile), artha (prosperitatea), kāma (împlinirea dorinţelor), mokṣa (eliberarea spirituală). Ultimele două sunt grupate uneori sub denumirea de sukha (fericirea). Pentru primele trei au fost prescrise diverse modalităţi de realizare în tratate sau discipline de specialitate, respectiv în dharma śastra, artha śastra şi se spune că e existat chiar şi o kāma śastra, astăzi necunoscută!
Există o necesitate de dobândire sau realizare graduală a acestora, iar ordinea în care sunt enumerate denotă şi acest aspect. Respectiv se poate dobândi prosperitatea cu condiţia împlinirii dharma, sau se pot împlini dorinţele dacă se respectă dharma şi există şi mijloacele materiale necesare împlinirii lor!
Eliberarea de dorinţe, condiţie pentru dobândirea eliberării spirituale, se obţine prin transcenderea lor, iar în acest proces e nevoie de multe ori de a fi împlinite acele dorinţe!
Multe texte discută dacă aceste scopuri şi obiective se aplică tuturor categoriilor de oameni! De exemplu călugării. Au ei nevoie de prosperitate şi împlinirea dorinţelor? O întrebare la care vă invit să răspundeţi!
Şi iată şi referinţa textuală:
आयुः कामयमानेन धर्मार्थसुख साधनम्।
आयुर्वेदोपदेशोयु विधेयः परम् आधरः॥२॥
āyuḥ kāmayamānena dharmārthasukha sādhanam
āyurvedopadeśoyu vidheyaḥ param ādharaḥ 2
În tratatele ayurvedice există o dezbatere privitoare la rolul ayurvedei în viaţa oamenilor. Întrebarea care se pune este de ce este necesară ayurveda oamenilor?
Răspuns: pentru a oferi oamenilor mijlocul prin care să aibă o viaţă lungă şi sănătoasă!
Întrebarea care se naşte: de ce au oamenii nevoie de o viaţă lungă şi sănătoasă?
Răspuns: pentru ca să aibă timp şi condiţii pentru a îndeplini scopurile vieţii!
Şi atunci, care sunt aceste scopuri ale vieţii?
Tratatele indiene discută despre scopurile şi obiectivele vieţii (puruṣārtha) reunite în patru (majoritatea) sau în trei (unele), respectiv dharma (regulile), artha (prosperitatea), kāma (împlinirea dorinţelor), mokṣa (eliberarea spirituală). Ultimele două sunt grupate uneori sub denumirea de sukha (fericirea). Pentru primele trei au fost prescrise diverse modalităţi de realizare în tratate sau discipline de specialitate, respectiv în dharma śastra, artha śastra şi se spune că e existat chiar şi o kāma śastra, astăzi necunoscută!
Există o necesitate de dobândire sau realizare graduală a acestora, iar ordinea în care sunt enumerate denotă şi acest aspect. Respectiv se poate dobândi prosperitatea cu condiţia împlinirii dharma, sau se pot împlini dorinţele dacă se respectă dharma şi există şi mijloacele materiale necesare împlinirii lor!
Eliberarea de dorinţe, condiţie pentru dobândirea eliberării spirituale, se obţine prin transcenderea lor, iar în acest proces e nevoie de multe ori de a fi împlinite acele dorinţe!
Multe texte discută dacă aceste scopuri şi obiective se aplică tuturor categoriilor de oameni! De exemplu călugării. Au ei nevoie de prosperitate şi împlinirea dorinţelor? O întrebare la care vă invit să răspundeţi!
Şi iată şi referinţa textuală:
आयुः कामयमानेन धर्मार्थसुख साधनम्।
आयुर्वेदोपदेशोयु विधेयः परम् आधरः॥२॥
āyuḥ kāmayamānena dharmārthasukha sādhanam
āyurvedopadeśoyu vidheyaḥ param ādharaḥ 2
duminică, 18 mai 2008
Morala şi etica ayurvedică: Cele zece păcate fundamentale!
În textele ayurvedice sunt prescrise diverse reguli de conduită, atât etică cât şi morală!
Un exemplu este Aṣṭāṅga hṛdayam, sūtrasthāna, capitolul 2:
हिंसास्तेयान्यथाकामं पैशुन्यं परुषानृते॥२१॥
संभिन्नालापं व्यापादमभिध्यां दृग्विपर्ययम्।
पापंकर्मेति दशधाकायवाङ्मानसैस्त्यजेत्॥२२॥
hiṁsāsteyānyathākāmaṁ paiśunyaṁ paruṣānṛte 21
saṁbhinnālāpaṁ vyāpādam abhidhyāṁ dṛgviparyayam
pāpaṁkarmeti daśadhā kāyavāṅmānasaistyajet 22
Adică: violenţa (hiṁsā), furtul (steya), activitatea sexuală nenaturală (anyathākāma), vorbirea aspră, calomnioasă (paiśunya), vorbirea abuzivă (paruṣa), vorbirea neadevărată (anṛta), vorba lungă, fără relevanţă (saṁbhinnālāpa), intenţia de a produce rău (vyāpāda), ura faţă de binele celuilalt (abhidhyā), viziunea perversă, credinţa greşită (dṛg viparyaya), aceste zece păcate (acţiuni păcătoase), care se desfăşoară prin corp, vorbire şi minte, trebuie evitate!
Un exemplu este Aṣṭāṅga hṛdayam, sūtrasthāna, capitolul 2:
हिंसास्तेयान्यथाकामं पैशुन्यं परुषानृते॥२१॥
संभिन्नालापं व्यापादमभिध्यां दृग्विपर्ययम्।
पापंकर्मेति दशधाकायवाङ्मानसैस्त्यजेत्॥२२॥
hiṁsāsteyānyathākāmaṁ paiśunyaṁ paruṣānṛte 21
saṁbhinnālāpaṁ vyāpādam abhidhyāṁ dṛgviparyayam
pāpaṁkarmeti daśadhā kāyavāṅmānasaistyajet 22
Adică: violenţa (hiṁsā), furtul (steya), activitatea sexuală nenaturală (anyathākāma), vorbirea aspră, calomnioasă (paiśunya), vorbirea abuzivă (paruṣa), vorbirea neadevărată (anṛta), vorba lungă, fără relevanţă (saṁbhinnālāpa), intenţia de a produce rău (vyāpāda), ura faţă de binele celuilalt (abhidhyā), viziunea perversă, credinţa greşită (dṛg viparyaya), aceste zece păcate (acţiuni păcătoase), care se desfăşoară prin corp, vorbire şi minte, trebuie evitate!
sâmbătă, 17 mai 2008
Creşterea lui majja
Probabil că ar fi trebuit să încep cu un post în care să spun ce este ayurveda ... etc., dar poate că am să reiau asta cu altă ocazie ...
Căutând ceva prin anumite texte ayurvedice, mi-au picat ochii pe un pasaj din Aṣṭāṅga hṛdayam, din prima secţiune (sūtrasthāna) din capitolul 11 (doṣādi vijñanīyam), respectiv:
मज्जा नेत्राङ्गगौरवम्॥११॥
पर्वसु स्थूलमूलानि कुर्यात्कृच्छ्राण्यरूंषि च।
majjā netrāṅgagauravam11
parvasu sthūlamūlāni kuryātkṛcchrāṇyarūṁṣi ca
care într-o traducere aproximativă si adaptată ar suna cam aşa: „Majja (măduva) [atunci când creşte] produce greutate în ochi şi părţile (corpului?), creşterea mărimii articulaţiilor şi ulcere (răni, escare) care sunt dificil de vindecat.”
deci ... s-o luăm cu începutul: netrāṅga se traduce prin „părţile ochilor” sau „ochi şi (alte) părţi (ale corpului)”?
„sthūlamūlāni” se referă doar la articulaţiile mari, cele care unesc membrele de trunchi?
Oare cum e corect?
Căutând ceva prin anumite texte ayurvedice, mi-au picat ochii pe un pasaj din Aṣṭāṅga hṛdayam, din prima secţiune (sūtrasthāna) din capitolul 11 (doṣādi vijñanīyam), respectiv:
मज्जा नेत्राङ्गगौरवम्॥११॥
पर्वसु स्थूलमूलानि कुर्यात्कृच्छ्राण्यरूंषि च।
majjā netrāṅgagauravam11
parvasu sthūlamūlāni kuryātkṛcchrāṇyarūṁṣi ca
care într-o traducere aproximativă si adaptată ar suna cam aşa: „Majja (măduva) [atunci când creşte] produce greutate în ochi şi părţile (corpului?), creşterea mărimii articulaţiilor şi ulcere (răni, escare) care sunt dificil de vindecat.”
deci ... s-o luăm cu începutul: netrāṅga se traduce prin „părţile ochilor” sau „ochi şi (alte) părţi (ale corpului)”?
„sthūlamūlāni” se referă doar la articulaţiile mari, cele care unesc membrele de trunchi?
Oare cum e corect?
Surprize .... surprize ...
Da ... pot spune asta ...
Am avut surpriza să găsesc printre CD-urile (şi DVD-urile) mele, la o căutare de rutină a altceva, unul pe care scria SANSKRIT!
Probabil că mi-l dăruise cineva cu o anumită ocazie! Acum l-am pus în unitate şi ... surpriză: o întreagă colecţie de lucrări de sanscrită, astrologie, chiromanţie şi medicină indiană. Programe de jyotish şi lucrări de sanscrită, atât texte, cât şi manuale şi gramatici!
Stau şi mă tot întreb de unde l-am primit? Am câţiva potenţiali prieteni care ar fi putut să mi-l facă cadou ... dar nu am identificat încă cine este!
Mulţumesc pentru acest cadou, mai ales că el vine exact a doua zi după crearea acestui blog!
Am avut surpriza să găsesc printre CD-urile (şi DVD-urile) mele, la o căutare de rutină a altceva, unul pe care scria SANSKRIT!
Probabil că mi-l dăruise cineva cu o anumită ocazie! Acum l-am pus în unitate şi ... surpriză: o întreagă colecţie de lucrări de sanscrită, astrologie, chiromanţie şi medicină indiană. Programe de jyotish şi lucrări de sanscrită, atât texte, cât şi manuale şi gramatici!
Stau şi mă tot întreb de unde l-am primit? Am câţiva potenţiali prieteni care ar fi putut să mi-l facă cadou ... dar nu am identificat încă cine este!
Mulţumesc pentru acest cadou, mai ales că el vine exact a doua zi după crearea acestui blog!
vineri, 16 mai 2008
De ce acest blog?
Chiar aşa! De ce acest blog?
Pentru că am vizualizat alte câteva bloguri ale unor sanscritologi şi tibetologi (de la Oxford) care au fost inspiratoare şi pentru că aveam nevoie de un alt fel de comunicare şi împărtăşire a ideilor. Am stat chiar şi pe gânduri dacă limba română este cea mai potrivită pentru acest blog. Voi alege pe parcurs dacă anumite gânduri să le scriu în engleză sau chiar şi în alte limbi.
Ce intentionez să apară pe acest blog?
Dincolo de a fi un jurnal care să înregistreze unele dintre activităţile pe care le desfăşor, aş dori să fie preambulul unor texte care să fie discutate şi apoi aduse într-o formă inspiratoare pentru cei interesaţi! Desigur că mă refer la texte ayurvedice!
De altfel acest blog va fi centrat pe ayurveda atât ca teorie, cât şi ca practică.
Sper să fie util tuturor celor care accesează şi citesc acest blog!
Pentru că am vizualizat alte câteva bloguri ale unor sanscritologi şi tibetologi (de la Oxford) care au fost inspiratoare şi pentru că aveam nevoie de un alt fel de comunicare şi împărtăşire a ideilor. Am stat chiar şi pe gânduri dacă limba română este cea mai potrivită pentru acest blog. Voi alege pe parcurs dacă anumite gânduri să le scriu în engleză sau chiar şi în alte limbi.
Ce intentionez să apară pe acest blog?
Dincolo de a fi un jurnal care să înregistreze unele dintre activităţile pe care le desfăşor, aş dori să fie preambulul unor texte care să fie discutate şi apoi aduse într-o formă inspiratoare pentru cei interesaţi! Desigur că mă refer la texte ayurvedice!
De altfel acest blog va fi centrat pe ayurveda atât ca teorie, cât şi ca practică.
Sper să fie util tuturor celor care accesează şi citesc acest blog!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)