luni, 19 mai 2008

Scopurile vieţii

āyurveda, ca ştiinţă a vieţii nu se ocupă doar de abordarea medicală a vieţii, ci de mult mai mult, aşa cum denumirea o reflectă.
În tratatele ayurvedice există o dezbatere privitoare la rolul ayurvedei în viaţa oamenilor. Întrebarea care se pune este de ce este necesară ayurveda oamenilor?
Răspuns: pentru a oferi oamenilor mijlocul prin care să aibă o viaţă lungă şi sănătoasă!
Întrebarea care se naşte: de ce au oamenii nevoie de o viaţă lungă şi sănătoasă?
Răspuns: pentru ca să aibă timp şi condiţii pentru a îndeplini scopurile vieţii!
Şi atunci, care sunt aceste scopuri ale vieţii?
Tratatele indiene discută despre scopurile şi obiectivele vieţii (puruṣārtha) reunite în patru (majoritatea) sau în trei (unele), respectiv dharma (regulile), artha (prosperitatea), kāma (împlinirea dorinţelor), mokṣa (eliberarea spirituală). Ultimele două sunt grupate uneori sub denumirea de sukha (fericirea). Pentru primele trei au fost prescrise diverse modalităţi de realizare în tratate sau discipline de specialitate, respectiv în dharma śastra, artha śastra şi se spune că e existat chiar şi o kāma śastra, astăzi necunoscută!
Există o necesitate de dobândire sau realizare graduală a acestora, iar ordinea în care sunt enumerate denotă şi acest aspect. Respectiv se poate dobândi prosperitatea cu condiţia împlinirii dharma, sau se pot împlini dorinţele dacă se respectă dharma şi există şi mijloacele materiale necesare împlinirii lor!
Eliberarea de dorinţe, condiţie pentru dobândirea eliberării spirituale, se obţine prin transcenderea lor, iar în acest proces e nevoie de multe ori de a fi împlinite acele dorinţe!

Multe texte discută dacă aceste scopuri şi obiective se aplică tuturor categoriilor de oameni! De exemplu călugării. Au ei nevoie de prosperitate şi împlinirea dorinţelor? O întrebare la care vă invit să răspundeţi!

Şi iată şi referinţa textuală:

आयुः कामयमानेन धर्मार्थसुख साधनम्।
आयुर्वेदोपदेशोयु विधेयः परम् आधरः॥२॥
āyuḥ kāmayamānena dharmārthasukha sādhanam
āyurvedopadeśoyu vidheyaḥ param ādharaḥ 2

Un comentariu:

mihaela spunea...

Cred ca discutia ar trebui sa porneasca de la nuantarea termenilor supusi reflectiei si trebuie sa subliniem faptul ca prosperitatea, ca si dorintele de altfel, sunt notiuni care au o semnificatie diferita de la civilizatie la civilizatie, de la comunitate la comunitate, de la om la om. Nu trebuie sa privim lucrurile doar din perspectiva materiala, ci si spirituala, si, in aceste conditii, cred ca orice om, fie el calugar sau ateu, are propria perceptie a prosperitatii si are propriile dorinte care ii determina actiunile – oricum fiecare urmaza o cale care sa il duca catre atingerea valorilor materiale si/sau spirituale pe care le detine, influentat fiind si de comunitatea in care traieste – manastire sau societate. Desigur, aspiratiile indivizilor sunt diferite, poate chiar contrare, metodele pentru atingerea scopurilor vietii sunt dintre cele mai diverse, dar cu siguranta fiecare isi doreste o evolutie catre niveluri superioare ale existentei care implica prosperitate (fie ea in plan material sau nu), iar fiecare realizare determina nasterea unei noi dorinte care trebuie implinita. Aceasta pentru ca oamenii evolueaza, nu se pot opune dezvoltarii, nu pot ramane ancorati in trecut – chiar daca uneori evolutia inseamna, de fapt ... involutie!