sâmbătă, 17 mai 2008

Creşterea lui majja

Probabil că ar fi trebuit să încep cu un post în care să spun ce este ayurveda ... etc., dar poate că am să reiau asta cu altă ocazie ...

Căutând ceva prin anumite texte ayurvedice, mi-au picat ochii pe un pasaj din Aṣṭāṅga hṛdayam, din prima secţiune (sūtrasthāna) din capitolul 11 (doṣādi vijñanīyam), respectiv:

मज्जा नेत्राङ्गगौरवम्॥११॥
पर्वसु स्थूलमूलानि कुर्यात्कृच्छ्राण्यरूंषि च।
majjā netrāṅgagauravam11
parvasu sthūlamūlāni kuryātkṛcchrāṇyarūṁṣi ca

care într-o traducere aproximativă si adaptată ar suna cam aşa: „Majja (măduva) [atunci când creşte] produce greutate în ochi şi părţile (corpului?), creşterea mărimii articulaţiilor şi ulcere (răni, escare) care sunt dificil de vindecat.”

deci ... s-o luăm cu începutul: netrāṅga se traduce prin „părţile ochilor” sau „ochi şi (alte) părţi (ale corpului)”?
„sthūlamūlāni” se referă doar la articulaţiile mari, cele care unesc membrele de trunchi?

Oare cum e corect?

4 comentarii:

adiere spunea...

Nu sunt familiarizat cu terminologia medicala dar nu-mi amintesc sa fi intalnit aṅga cu sensul de "parte, regiune". Deci (netra-aṅga)-gauravam - "greutate in ochi si membre".

Mai departe:
parvasu este cazul Locativ, deci "in incheieturi".
sthūlamūlāni este Acuzativ plural "radacinile mari" [n-am idee ce vrea sa spuna]
kuryāt este Optative per. 3 sg. "poate face/produce"
kṛcchrāṇy Acc.pl. dureri
arūṁṣi Acc. pl. rani(sau poate inflamatii???)

Varianta mea:
Maduva poate cauza greutate in ochi si membre(somnolenta???) [iar] in incheieturi "radacini grosiere" dureri si/sau inflamatii.

PS Poate ne mai ajuta cineva.

Dr. Eugen Ştefan spunea...

Mulţumesc pentru comentariul cu detalii gramaticale. Se subînţelege că primul vers este doar parţial redat, că altfel nu mai iese rimul strofei!

Referitor la:
kṛcchra se foloseşte de regulă cu sensul de „dificil de vindecat”, deoarece este una din cele patru categorii de boli, conform cu acelaşi text, capitolul 1:
sādhyo'sādhya iti vyādhirdvidhātau tu punardvidhā |
susādhyaḥ kṛcchrasādhyaścayāpyo yaścānupakramaḥ||29||

aṅga are de multe ori sensul de parte de corp sau de organ, nu doar de membre ...

acum din MW
aruṃṣikā f. (fr. arūṃṣi pl. of arus n.), scab on the head Suśr.

arus mfn. wounded, sore ŚBr., (us) n. a sore or wound AV. v, 5, 4 ŚBr. &c.;
the sun Uṇ.; ind. a joint L.
de aceea traducerea cu răni sau escare (sore)

dar parvasusthūlamūlāni mă întreb şi eu dacă se referă şi la „mărirea articulaţiilor la bază” ... cam aşa ma gândesc că ar fi „rădăcini mari în încheieturi”

Poate ne mai ajută cineva ... întradevar!

PDSz spunea...

Buna Eugen!

Succes cu acest blog!

Poate corect ar fi sa examinam lucrarea de la inceput. "11" in textul tau pare sa fie fara predicat; fiind vorba despre o sūtra (daca inteleg bine), cred ca se aplica anuvṛtti, adica predicatul se subintelege din sūtre anterioare pina cind nu este inlocuita. daca este vorba de stilul sūtra, nu am textul la indemina.

Si mai simplu: sa ne uitam la comentarii :)

p

A. M. spunea...

Parerea mea referitoare la parvasusthūlamūlāni:
- mūlāni poate fi si in Nominativ pl. De asemenea, mai inseamna "origine, inceput"
- sthūla se mai poate traduce prin: dens, masiv, mare, voluminos.
- parvasu, in afara de "in articulatii" mai poate insemna si "in membre" (pt ca e la plural, se refera la maini si picioare).
Traducerea literala ar suna "inceput/origine dens/voluminos in membre".
Iar traducerea literara: "marirea volumului inceputului membrelor" adica "umflarea articulatiilor care leaga membrele de corp"